Preot Profesor Turcu Laurentiu

Autobiografie

tata

Am vazut lumina zilei in anul 1956, in Ramnicu Sarat. Cursurile scolii primare le-am urmat in localitatea de domiciliu apoi, prin voia lui Dumnezeu, am fost admis la Seminarul Teologic Kesarie Episcopul din Buzau. Timp de cinci ani am avut o viata plina, cu privatiuni, dar si cu satisfactii. Regimul de viata era cazon, activitatile zilnice nu erau controlate cu goarna, ca la armata, ci cu clopotelul; aveam sefi de clasa, sefi de meditatie, sefi de strana, sefi de dormitor. Elevii mai mari erau “domni elevi”, le vorbeam cu dumneavoastra. Dadeam multe teze si la sfarsit de an, examen din toata materia. La fiecare obiect. Era greu ? Era usor ? Nu stiu, dar era firescul nostru, viata noastra. Acolo ne-am format, modelati de profesori daruiti; se daruiau noua, prin cunostintele ce ni le impartaseau, dar prin noi, se daruiau viitorului, se daruiau Bisericii, se daruiau Neamului. Cinste lor, in veci fie pomeniti !

A urmat examenul de admitere la facultate, reusita si noua luni de armata, la Piatra Neamt. Cutremurul din 1977 m-a prins acolo. Apoi, patru ani de Teologie la Bucuresti si prima parohie, in preajma Ramnicului, urmata de alte doua si, in final, orasul. Am construit aici o prima biserica, Sfantul Gheorghe, in anul 1996 si acesteia, urmeaza acum o alta, mai mare, inchinata Sfantului Teodosie de la Brazi. Este zidita, invelita, dar pana la finalizare…este mult de munca si mult de cheltuit, iar banii sunt asa cum sunt…., adica nu sunt. Nadajduim insa in Dumnezeu, ca nu ne va lasa si va trimite, prin oameni de-ai Sai, cele necesare.

In 1999 am sustinut examen de titularizare in invatamant, fiind numit la Seminarul Teologic de la Manastirea Ciolanu, unde am predat muzica si alte materii timp de patru ani, apoi, intrand in restrangere de activitate, am fost transferat langa Ramnicu Sarat. Am sustinut examen pentru grade didactice, ajungand pana la gradul I. In paralel, am urmat cursurile Facultatii de muzica si la inceputul acesti veri am absolvit un master in informatica, ce imi ofera si statutul de profesor de informatica.

Mi-a placut in invatamant. Am iubit nevinovatia copiilor si am dorit intotdeauna sa-mi fac prieteni din ei. Am cautat sa am o comunicare placuta si sincera, nu i-am mintit, iar ei m-au rasplatit, asa cum stiu ei mai bine: zambindu-mi, bucurandu-se de mine, facand ca bucuria lor sa fie si bucuria mea.

Am vorbit cu Mos Craciun